| |
Sol si substrat - Piatra Craiului Solurile din Piatra Craiului reflecta efectul factorilor
genetic (prezenta calcarelor alaturi de relief si clima). Se remarca urmatoareleclase
de soluri:
Molisolurile sunt reprezentate de rendzine (soluri specific
calcaroase). Acestea se intalnesc pe versantul nord-vestic, nordic si sudic.
Rendzineleocupa circa 40% din perimetrul Parcului National.
Cambisolurile sunt reprezentate prin tipurile de sol brun
eumezobazic si brun acid, brun acid gleizat. Aceste soluri se extind pe versantulestic
al Pietrei Mari si un mic sector in Pietricica.
Argiluvisolurile sunt reprezentate prin tipul brun luvic
si ocupasuprafete foarte restranse.
Spodosolurile sunt reprezentate prin tipul de sol brun feriiluvial.Este
caracteristic etajului inferior conglomeratic din Piatra Mare si Piatra Mica.
Solurile neevoluate, roca la suprafata sunt dominate de litosolurirendzinice
care pot fi considerate drept caracteristice Pietrei Craiului. Ele ocupa versantul
estic al Pietrei Mari. Roca la suprafata ocupa ceamai mare parte a versantului
vestic. Hidrologie - Piatra Craiului Reteaua hidrografica a masivului este formata din rauri si ape subterane.O
caracteristica a apelor din masiv este lipsa lacurilor. Raurile din masiv
apartin de doua bazine hidrografice principale:
Bazinul Oltului in nord, afluent al Oltului- Raul Barsa Mare se impuneca
principal colector. Creasta separa zona in alte doua bazine secundare: spre
V bazinul Barsei cu urmatoarele cursuri de ape: Barsa Tamasului, pirla, Vladusca,
Valea Podurilor, Valea Calului, Valea Crapaturii si spre N bazinul Raului
Zarnesti cu urmatoarele cursuri: Vladusca, Martoiu,Valea Cheia, Valea Curmaturii.
Bazinul Dambovitei in sud, constituit din doua bazine secundare: bazinul
Dambovitei la vest, cu urmatoarele cursuri de ape: Valea Dragoslavelor,Valea
Lancii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului, iar la est bazinul Dambovicioarei,
fiind cel mai extins din Piatra Craiului (afluenti:Valea Grindu, Valea Capatanii,
Valea Pesterii, Valea cu Apa).
Reteaua hidrografica din Piatra Craiului este marcata de
caracterul temporar al cursurilor de apa. Raurile permanente au debite mici.
Aceasta trasatura este efectul direct al litologiei calcaroase.
Habitate - Piatra Craiului In plan vertical se disting trei etaje: montan (reprezentat prin douasubetaje
etajul montan mijlociu si montan superior) subalpin si alpin (de tip alpin inferior).
In cadrul acestor etaje altitudinale si inraport cu conditiile de mediu se deosebesc
mai multe unitati mari devegetatie.
Marile tipuri de habitate care se intalnesc in Piatra Craiului
sunt pajistile (joase, alpine si subalpine), padurile (de fag, amestecuri de
fag cu rasinoase si rasinoase), valcelele si hornurilealpine si subalpine, grohotisurile,
peretii inalti de calcar, raurile temporare si izvoarele subterane si intr-o
proportie mai mica, terenurile mlastinoase. Fiecare dintre acestea fac actualmente,
obiectul unei monitorizaria biodiversitatii.
Este nevoie de studii mai aprofundate privind succesiunea vegetatiei pe grohotisuri,
evolutia vegetatiei in diferitele stadii de fixare a grohotisurilor, evolutia
vegetatiei in pasuni, succesiunea vegetatiei in padurile exploatate etc. De
asemenesa sunt necesare studii privind relatiile existente intre diversele componente
ale ecosistemelorsi a factorilor care pot crea dezechilibre ecologice in zona.
- Pajistile folosite de localnici drept fanete, se intalnesc la poalele masivului,
de-a lungul Vaii Barsei, in zona satelor Magura si Pestera, mai putin de-a lungul
Dambovitei. Aceste fanete secaracterizeaza printr-o diversitate specifica mare,
fiind formate dominant din specii de graminee. Aici se intalnesc populatii bogate
de bulbuci-Trollius europaeus; numeroase specii de orhidee cum ar fi Gymnadeniaconopsea;
Listera ovata; L. cordata; poroinicul - Orchis militaris etc.
- Padurile ocupa o mare suprafata din teritoriul parcului. Tipurile de padure
existente se incadreaza in urmatoarele formatii forestiere: fagete pure montane,
amestecuri de rasinoase si fag, molidisuri puresi grupuri izolate de Pinus sylvestris.
Molidisurile de limita altitudinalape calcare din Piatra Craiului sunt unice
in Romania.
- Pajistile alpine si subalpine.
Unele dintre aceste pajisti sunt folosite de localnici drept pasuni, din acesta
cauza biodiversitatea specifica fiind redusa, fiind dominatede teposica - Nardus
stricta. Marea lor majoritate au o origine secundara rezultand in urma defrisarilor
realizate cu sute de ani in urma.
Raristile de la limita superioara a padurii si dintre palcurile de jnepeni,
constituie pajisti cu o vegetatie formata dinspecii calcicole, alpine si subalpine.
Dintre acestea amintim smirdarulsau bujorul de munte Rhododendron myrhtifolium,
care ocupa suprafeteinsemnate in locurile cu zapada permanenta in timpul iernii.
Aceste pajisti reprezinta una din podoabele masivului. Alte plante interesantecare
pot fi intalnite aici sunt barba ungurului - Dianthus spiculifolius, garofita
Pietrei Craiului D. callizonus, Kernera saxatilis, Campanulacarpatica s.a.
- Valcelele si hornurile alpine si subalpine au ovegetatie bogata formand
buruienisurile subalpine care se dezvolta inconditii ecologice caracterizate
prin lumina difuza, umezeala accentuatasi soluri bogate in humus. Aici se intalnesc:
Delphinium elatum, Hesperismoniliformis, Heracleum palmatum, Adenostyles orientalis,
Doronicumcarpaticum, etc.
- Grohotisurile de la baza peretilor stancosi sunt foarte frecvente in tot
cuprinsul masivului. Ele se gasesc in diferite stadii de fixare incepand de
la grohotisuri mobile aproape lipsite devegetatie, pana la grohotisuri din vechi
conuri de dejectie cu solul format si complet acoperit de vegetatie, distingandu-se
numeroase asociatii vegetale de trecere de la o faza la alta. Aici se intalnesc
o seriede plante interesante, in mare majoritate endemisme carpatice: Linariaalpina,
Aubrieta intermedia ssp. falcata, Papaver corona-sancti-stefani, Silene alpina,
Arabidopsis arenosa, Leontopodium alpinum, etc.
- Peretii inalti de calcar nu permit instalarea si supravituirea plantelor
decat in fisurile care brazdeaza aceste fete abrupte. Aceste fisuri gazduiesc
o flora caracteristica in raport cu etajul de vegetatie in care se gasesc.
- Aninisurile formate din anin alb - Alnus incanasi aninul negru - Alnus glutinosa
marginesc pe anumite portiuni raurile si unele vai din parc. Acestea gazduiesc
o flora caracterisica iubitoarede umezeala. Jnepenisurile acopera cca. 400 ha
din suprafata parcului. Acestea sunt situate al limita superioara a padurrilor
de molid urcand pana la marginea pajistilor alpine. Jnepenisurile au un rol
ecologicdeosebit de important.
- Creasta si flancurile sunt supuse unor conditii climatice mai vitrege vegetatia
evidentiindu-se prin prezenta unor elementealpine. Dintre acestea semnalam doar
cateva: Eritrichium nanum, Drabakotschyi, Viola alpina, Saxifraga moschata,
Dryas octopetala, Minuartiagerardii, Cerastium transilvanicum, etc. In locurile
cu acumulare dezapada , la adapostul blocurilor stancoase apar Leuchorchis albida
si Nigritella rubra.
- Habitatele acvatice sunt reprezentate prin paraiesi balti care adapostesc
o fauna si o flora specifica. De un deosebitinteres sunt raurile temporare si
izvoarele subterane. Acest tip dehabitat a fost putin cercetat pana in prezent
fiind necesar un studiuamanuntit al acestora.
- Terenurile mlastinoase sunt mai reduse, fiind alimentate din izvoare care
se infiltreaza in solul pajistilor. Relatii ecologice - Piatra Craiului Cu toate ca pe teritoriul parcului au fost efectuate numeroase studiibiologice,
multe relatii ecologice sunt inca putin cunoscute.
Este nevoie de studii mai aprofundate privind succesiunea vegetatieipe grohotisuri,
evolutia vegetatiei in diferitele stadii de fixare a grohotisurilor,evolutia
vegetatiei in
pasuni, succesiunea vegetatiei in padurile exploatate etc. De asemenesasunt
necesare
studii privind relatiile existente intre diversele componente ale ecosistemelorsi
a
factorilor care pot crea dezechilibre ecologice in zona.
|
|
